Fie-ți sufletul binecuvântat, iubită mamă!

Fie-ți sufletul mult binecuvântat, scumpă ființă! Tu, cea care ai fost înzestrată de Dumnezeu cu cele mai alese daruri, tu cea care cu durere ți-ai născut copiii, dar cu dragoste și blândețe i-ai ținut la piept. Tu, om minunat, care ești un izvor nesfârșit de învățături și de povețe, un izvor nesecat de iubire și pace. Da, voi sunteți, mame dragi! Voi sunteți făpturile cele mai minunate ale lui Dumnezeu. Sunteți cele mai iubite. Dar astăzi e despre mama mea. Astăzi e despre omul meu iubit, despre acei ochi pe care i-am văzut prima dată când am venit pe lume, despre acele calde îmbrățișări întodeauna bine primite. Nu am cuvinte îndeajuns să-ți mulțumesc, mamă, pentru absolut tot ce ai făcut pentru mine, dar pot să-I mulțumesc lui Dumnezeu pentru tine. Nu pot să-ți spun cât de mult te iubesc, dar pot să ți-o arăt. Nu pot nici măcar să încerc să te răsplătesc pentru timpul, dragostea, răbdarea, blândețea ta revărsate asupra mea, căci nu ar fi îndeajuns, dar în Cer răsplata-ți va fi mare. Îți mulțumesc pentru că ai ales să-mi dai viață, să mă crești, să mă iubești și să-mi fii mereu alături. Îți mulțumesc, om iubit și frumos! 

Fie-ți sufletul binecuvântat, iubită mamă!