Doar un strop de ploaie

Fă-mă, Doamne, doar un strop de ploaie. Unul care să cadă pe pământ şi să reverse binecuvântări, care să sădească credință şi să crească biruință. Unul care să cadă din mâna Ta şi să ude pământul însetat, fără de Cuvântul Tău. Fă-mă, Doamne, unul dintre miile de stropi care ajung la sol, care cad în lume şi care aduc speranță celor deznădăjduiți. Pentru că aici pe Pământ este nevoie de astfel de oameni. Știu că de fiecare dată când te uiți la noi, Doamne, plângi. Plângi văzând răutatea care există între copiii Tăi, ura și violența între oamenii pe care Tu i-ai creat după chipul și asemănarea Ta. Întreg Cerul plânge pentru ce și cum am ajuns să fim: persoane fără inimă, tineri nepăsători și neascultători sau părinți care își ucid pruncii. Totul. Totul distruge omenirea încetul cu încetul. Și într-o zi o să ne trezim și o să ne întrebăm: "Dar de ce Dumnezeu nu se mai îndură de noi? De ce stă nepăsător față de noi când avem nevoie de El?". Venirea Sa este mai aproape ca oricând. El dorește să Își ducă copiii Acasă, sus în Ceruri, acolo unde lacrimi nu mai sunt, nici dureri și nici grijuri. De aceea trebuie să fim pregătiți.
"Și voi, dar, fiți gata, căci Fiul omului va veni în ceasul în care nu vă gândiți!“ Luca 12:40