Toamna

Stateam si ma gandeam, zilele acestea, cat de frumoasa este natura in acest anotimp. Cate culori vii, cate frunze cazute la tot pasul, cata armonie este in natura. Iubesc acest anotimp. Imi place sa ma plimb in natura, sa ascult fosnetul frunzelor cazute, sa simt mireasma toamnei. Cati dintre voi ati mers ,pur si simplu, sa va plimbati in natura si sa va bucurati de frumusetiile ei? Sa meditati asupra acestor lucruri? Sa va intrebati cum a putut crea Dumnezeu ceva atat de minunat?                        
 Viata noastra o putem asemana cu o frunza: creste, se face mare, verde, dupa care se ofileste si cade. Dar si atunci cand e vestejita, cazuta la pamant e frumoasa. Si atunci are un rol, asa ca noi oamenii. Ne traim viata pe acest pamant, muncim si trudim sa avem un trai decent, dar abia dupa ce murim incepe viata noastra sus, in Ceruri. Fiecare dintre noi ar trebui sa ne gasim timp sa privim cum cad frunzele, cum natura se schimba. Pentru ca este o lectie de viata pe care Dumnezeu ne o da.
 " Imi doresc sa vina toamna si in sufletul meu, Doamne! Sa cada toata haina rea si sa faca loc hainei albe, nepatate. Sa se reverse mii de culori peste mine, sa ma umple de fericire. Sa ma bucur de veselia naturii pictate, sa imi salte inima de iubire. Sa ma ameteasca curcubeul de culori si sa nu ma satur de creatia Ta! "